Cate ceva despre frumusete
Preocuparea pentru optimizarea propriei noastre infatisari are o istorie indelungata. Semn al unui orgoliu narcisistic, sau o dovada a nevoii de socializare a propriei noastre imagini? Cine stie? Oricum, o intoarcere in timp, o rememorare a diferitelor modalitati de a intelege frumusetea ne obliga sa observam ca au existat intotdeauna artificii si tehnici sofisticate de infumusetare, menite sa duca la modificarea chipurilor in conformitate cu un model tip, aliniindu-le dupa vopsirea parului la romani, tatuajul la indieni, perucile secolului al XVII-lea si operatiile estetice ale sfarsit de secol XX au avut toate acelasi scop: construirea unei anumite infatisari, cat mai aproape de cea considerata ideala. Fiecare etapa a istoriei civilizatiei omenesti a impus si ceea ce s-ar putea numi un new look, o noua infatisare foarte direct dependenta de conditiile socio-economice, ca si de aspiratiile culturale ale respectivei perioade. Deceniul nouazeci al secolului nostru este marcat de o noua revolutie in aprecierea frumusetii chipului. Canoanele sunt pe cale de a se transforma radical. Puternica mediatizare a modelelor creeaza si ea efecte noi, altele decat cele de imitatie neconditionata, pe care le-a generat cinematograful in perioada interbelica. Performanta de a semana cu una sau alta dintre vedetele lumii filmului, pe care se straduiau sa o atinga numeroase femei de pe toate meridianele lumii, s-a transformat astazi in performanta de a fi tu insati, ceea ce este mult mai greu. Stilistii trudesc azi din greu pentru a compune, prin machiaj si coafura, nu un chip asemanator altuia, considerat model, ci pentru a sublinia ceea ce este mai expresiv si unic in chipul pe care il cizeleaza. Ati observat desigur cat de benefica a fost interventia profesionistilor genului in crearea unui new look pentru doamna Clinton, infinit mai expesiva, si deci mai atragatoare cu noua ei coafura si noul ei machiaj, atat de discret si de subtil. Generatia look nu mai pune pret in zilele noastre pe regularitatea trasaturilor, pe simetrie si pe conturul liniei desenat al elementelor fetei. Conteaza mai mult inteligenta privirii, senzualitatea buzelor, dezordinea expresiva a coafurii.
Exeple de femei considerate idealuri din vremuri pana azi: Cleopatra regina egiptului, Marlyn Monroe, zeitele grecesti: Afrodita, Nemesis, printesa Daiana, Liz Taylor, pana in zilele noastre: Angelina Jolie, Eva Longoria, Megan Fox, Adriana Lima si multe altele.
Fox, Adriana Lima si multe altele.
Cand iubirea miroase a scortisoara si trandafiri.
In vremurile demult apuse, parfumurile erau in egala masura mistice si pretioase. Navigatori temerari strabateau marile si oceanele pentru a aduce acasa mirodenii scumpe, plante vindecatoare si esente de arome orientale. Primele parfumuri le-au fost destinate zeilor drept ofranda. Fumul jertfei trebuia sa fie un semn de adoratie si supunere in fata destinului. Dar parfumurile se foloseau si pentru izgonirea demonilor si a spiritelor nefaste, pentru vindecarea bolilor si pentru iubire, insa, in mod curios, dupa sfarsitul ei.
Plantele aromate, precum tamaia, erau puse pe foc, umpland cu mirosul lor vazduhul si lasand in urma o senzatie misterioasa de magie si miracol divin. Aroma se inalta pana sus, in Olimpul zeilor. Pe turnul Babel se spune ca preotii aprindeau focuri amestecate cu tamaie.
Ispitele dragostei
In iatacul Cleopatrei
Primii muritori care au folosit in mod regulat parfumul au fost egiptenii. Adepti convinsi ai cultului mortilor, ei il intrebuintau la imbalsamari. Se spune ca regina Hatshepsut cultiva tamaia in niste gradini imense, apoi planta era arsa in vase de arama, pe jar de eucalipt, pe drumul ce ducea catre templul zeitei Isis. In Epoca de Aur, muritorii de rand au primit permisiunea sa utilizeze si ei tamaia, si au inceput sa se unga cu uleiul extras din ea pentru a alunga spiritele rele. Obiceiul a prins si, incet-incet, destinatia magica a devenit un mijloc de frumusete. Putine alte popoare ale antichitatii si-au dezmierdat trupurile cu uleiuri bine mirositoare, asa cum au facut supusii zeului Ra. Arta 'enfleurage'-ului, adica transferul parfumului unei plante asupra uleiurilor este patentul lor. Egiptencele bogate posedau nenumarate creuzete si vase cu arome minunate, pe care le foloseau si pentru tatuaje pe corp. In 1920, la deschiderea unui mormant egiptean, s-a constatat ca mumia avea un tatuaj reprezentand un scarabeu, care mai imprastia, inca, miros de parfum, si doamnele din inalta societate britanica, printre care si lady Churchill, s-au grabit s-o imite.
Egiptenii erau indragostiti de baile parfumate cu plante, iar dupa ele, obisnuiau sa-si unga trupul cu alifii si uleiuri scumpe. Asa a fost descoperita aromaterapia.
Cand l-a intampinat pe mare pe Marc Antoniu, Cleopatra avea o corabie de lemn aromat de cedru, cu velele parfumate. Ea insasi era unsa din cap pana-n picioare cu uleiuri frumos mirositoare, iar pe drumul ce ducea spre palatul ei, erau asezate vase cu tamaie aprinsa. Peretii iatacului erau captusiti cu trandafiri fixati cu plase. Mainile ii erau unse cu kyphi, un amestec de ulei de trandafir, sofran si viorele, iar picioarele ei miroseau a ulei de migdale, scortisoara, miere si flori de portocal. Nu-i de mirare ca era asa de irezistibila!
In China antica, mesterii constructori amestecau in mortar apa de trandafir si mosc, astfel ca la pranz, cand soarele dogorea pe cer, caldura scotea parfumul din ziduri.
Cand porneau spre jocurile lor, cretanii isi ungeau trupul cu arome alese cu grija: menta pentru brate, cimbru pentru genunchi, scortisoara, trandafir sau ulei de palmier pentru piept si barbie, ulei de migdale pentru maini si picioare, maghiran pentru par si sprancene. Si gladiatorii romani chibzuiau bine, daca la viitoarele lupte cu fiarele, sa foloseasca neroli ori lemn de santal, sau poate si mai bine scortisoara, lavanda ori lemn de trandafir. In salile in care aveau loc orgiile romanilor, din tavane pline cu flori de trandafir, pernele erau umplute cu petale, iar din fantani tasnea apa de trandafir.
Abia aparitia crestinismului, pentru care placerile vietii reprezentau un pacat, a pus capat ereziei parfumurilor, desi biserica a preluat tamaia in ritualuri. Dar rigorile crestine nu s-au putut impune definitiv. In Evul Mediu, pe locul unu in cartea recordurilor, la capitolul utilizarii parfumului, s-au aflat regii Frantei. Ludovic al Xiv-lea, de exemplu, era de-a dreptul obsedat de parfum. In fiecare zi, i se prepara un parfum nou, lenjeria lui era spalata cu esente rare, iar incaperile din palatul sau erau parfumate cu apa de trandafir importata din Spania. Si doamnele din secolul 18 se parfumau cu grija, foloseau pudra bine mirositoare pentru par si fata si purtau in corset o batistuta imbibata cu parfum. Iar pe mesele din saloanele lor, se aflau adeva-rate 'potpuriuri' de arome diverse, schimbate de doua ori pe zi.
Aromaterapia
Miresmele parfumate nu doar ca ne bucura simturile, dar au si un efect vindecator. Astazi, oamenii de stiinta se straduiesc sa izoleze substantele active, dar aromaterapeutii experimentati sunt convinsi ca succesul nu se datoreaza fiecarei substante in parte, ci combinatiei realizate din toate componentele.
Uleiurile parfumate patrund pe nas si prin piele in organism si influenteaza atat psihicul, cat si metabolismul, hormonii si sistemul nervos. Esentele pot fi aplicate pe piele, inhalate, incorporate in apa de baie si pulverizate. Cu ajutorul uleiurilor, pot fi combatute diferite boli.
sursa --FORMULA AS- Rodica Demian--
ESENTE SI PARFUMURI
Pana nu demult, parfumurile noastre se datorau florilor, iar esentele, fructelor. Mirosurile florilor si fructelor se datoresc unor substante organice simple: eteri, esteri, alcooli nesaturati, etc., care se pot obtine si in laborator. Astfel: parfumul iasomiei este mirosul propionatului de benzil si acetatului de benzil, parfumul florilor de portocal si de lacramioare � se datoreste nerolinei (metil-b-naftileterul), acetatul de linalil este parfumul de levantica, geranionul (dimetiloctadionol) este parfumul trandafirului, formiatul de etil este esenta de rom, butiratul de etil este esenta de ananas, butiratul de izoamil este esenta de pere.

La grecii antici, esentele si parfumurile au jucat un mare rol in medicina, acestea avand un rol antiseptic. De la greci parfumurile au trecut la romani si apoi obtinerea si folosirea lor s-a extins. Progresul neincetat al chimiei a permis extragerea de esente si arome, dar si producerea lor pe cale artificiala. Florile, frunzele, fructele si radacinile mirositoare isi datoresc parfumul lor caracteristic unor substante organice volatile, numite uleiuri volatile,uleiuri eterice (esente). Uleiurile volatile se gasesc in celulele secretoare epidermice, cum sunt cele din partea inferioara si superioara a petalelor de salcam. Aceste celule secreta uleiul volatil,care difuzeaza prin membrana si se raspandeste in aer. La unele plante este parfumata radacina, la altele florile si frunzele. Compozitia uleiurilor eterice (sau esentiale) sunt amestecuri de substante cu diferite functiuni chimice: eteri, esteri, alcooli nesaturati, aldehide, cetone etc. Din cauza mirosului lor placut, uleiurile eterice se folosesc in industria parfumurilor. Nu orice substanta mirositoare este parfum. Pentru ca o substanta sa fie un parfum, trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie volatila la temperatura obisnuita si sa produca asupra simturilor o senzatie placuta.
Metodele folosite pentru extragerea uleiurilor volatile din plante sunt: presarea, antrenarea cu vapori de apa (distilare), extragerea cu grasimi, extragerea cu ajutorul solventilor volatili, maceratia si descompunerea fermentativa.
- Presarea se foloseste la extragerea uleiurilor volatile din coji si fructe (exemple: lamaile si portocalele).
- Metoda obisnuita pentru extragerea uleiurilor eterice consta in distilarea plantelor sau partilor din planta cu vapori de apa. Aceasta metoda este folosita pentru obtinerea esentelor de trandafir, de iasomie, de levantica, flori de portocal etc.
- Extractia cu solventi volatili se foloseste cand plantele au un continut mic de uleiuri volatile sau cand uleiurile isi schimba compozitia chimica. Cei mai utilizati solventi sunt: eterul de petrol (pentru flori), benzina (pentru obtinerea rasinilor ), alcoolul etc.
- Extractia cu solventi grasi, nevolatili (cu grasimi), se foloseste pentru florile de iasomie si tuberoza (practicat de Grasse in Franta de Sud). Prin aceasta metoda se obtin produsele cele mai fine si mai delicate, dar este inceata si costisitoare. Florile se aseaza pe suprafete netede , unse cu o grasime animala solida si se aseaza noi straturi de flori pana ce grasimea se satureaza cu uleiul eteric. Uleiul eteric se extrage apoi din grasime cu alcool.
sursa www.evonet.ro
Pana nu demult, parfumurile noastre se datorau florilor, iar esentele, fructelor. Mirosurile florilor si fructelor se datoresc unor substante organice simple: eteri, esteri, alcooli nesaturati, etc., care se pot obtine si in laborator. Astfel: parfumul iasomiei este mirosul propionatului de benzil si acetatului de benzil, parfumul florilor de portocal si de lacramioare � se datoreste nerolinei (metil-b-naftileterul), acetatul de linalil este parfumul de levantica, geranionul (dimetiloctadionol) este parfumul trandafirului, formiatul de etil este esenta de rom, butiratul de etil este esenta de ananas, butiratul de izoamil este esenta de pere.
La grecii antici, esentele si parfumurile au jucat un mare rol in medicina, acestea avand un rol antiseptic. De la greci parfumurile au trecut la romani si apoi obtinerea si folosirea lor s-a extins. Progresul neincetat al chimiei a permis extragerea de esente si arome, dar si producerea lor pe cale artificiala. Florile, frunzele, fructele si radacinile mirositoare isi datoresc parfumul lor caracteristic unor substante organice volatile, numite uleiuri volatile,uleiuri eterice (esente). Uleiurile volatile se gasesc in celulele secretoare epidermice, cum sunt cele din partea inferioara si superioara a petalelor de salcam. Aceste celule secreta uleiul volatil,care difuzeaza prin membrana si se raspandeste in aer. La unele plante este parfumata radacina, la altele florile si frunzele. Compozitia uleiurilor eterice (sau esentiale) sunt amestecuri de substante cu diferite functiuni chimice: eteri, esteri, alcooli nesaturati, aldehide, cetone etc. Din cauza mirosului lor placut, uleiurile eterice se folosesc in industria parfumurilor. Nu orice substanta mirositoare este parfum. Pentru ca o substanta sa fie un parfum, trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie volatila la temperatura obisnuita si sa produca asupra simturilor o senzatie placuta.
Metodele folosite pentru extragerea uleiurilor volatile din plante sunt: presarea, antrenarea cu vapori de apa (distilare), extragerea cu grasimi, extragerea cu ajutorul solventilor volatili, maceratia si descompunerea fermentativa.
- Presarea se foloseste la extragerea uleiurilor volatile din coji si fructe (exemple: lamaile si portocalele).
- Metoda obisnuita pentru extragerea uleiurilor eterice consta in distilarea plantelor sau partilor din planta cu vapori de apa. Aceasta metoda este folosita pentru obtinerea esentelor de trandafir, de iasomie, de levantica, flori de portocal etc.
- Extractia cu solventi volatili se foloseste cand plantele au un continut mic de uleiuri volatile sau cand uleiurile isi schimba compozitia chimica. Cei mai utilizati solventi sunt: eterul de petrol (pentru flori), benzina (pentru obtinerea rasinilor ), alcoolul etc.
- Extractia cu solventi grasi, nevolatili (cu grasimi), se foloseste pentru florile de iasomie si tuberoza (practicat de Grasse in Franta de Sud). Prin aceasta metoda se obtin produsele cele mai fine si mai delicate, dar este inceata si costisitoare. Florile se aseaza pe suprafete netede , unse cu o grasime animala solida si se aseaza noi straturi de flori pana ce grasimea se satureaza cu uleiul eteric. Uleiul eteric se extrage apoi din grasime cu alcool.
sursa www.evonet.ro
Trandafirii - fasciantia parfumului
pagina realizata dupa un material trimis de Hedwig
TRANDAFIRII
Primele atestari ale prezentei trandafirilor apar in emisfera nordica, in legendele si miturile acestor tinuturi. Numele trandafirului esle legal si de personalitati precum Budhha, Mahomed, Nero, Cleopatra, Alexandru cel Mare, Afrodita etc.
Dupa aprecierile unor cercetatori, se presupune ca genul Rosa a aparut pe Pamant in urma cu 35 de milioane de ani, deci, din punct de vedere al evolutiei, este destul de tanar, dar totusi mult mai vechi decat istoria omenirii.
PUTEREA PARFUMULUI

La inceput, omul primitiv utiliza tufele dese si spinoase de trandafir salbatic (maces) pentru protectie, fructele pentru hrana si florile pentru decorarea locuintelor.
In decursul anilor, trandafirii primitivi aveau putine petale, in general de culoare roz. Acestia au evoluat gratie cultivatorilor pasionati, in exemplare de o biodiversitate incredibila, cu parfumuri si culori deo- sebite, ajungand la aproape 30.000 de soiuri.incet, dar sigur, trandaflrul (sau roza, cum i se mai spune) intra in competitie cu toate celelalte flori, castigandu-si fundamentul stiintific si, practic, locul numarul unu in lumea acestora, supranumit nu degeaba , , regele florilor".
Parfumul este o calitate reprezentativa pentru trandafir, dar nu toate soiurile exceleaza la acest capitol.El este o insumare a secretiilor volatile ale glandelor si celulelor glandulare.
Aceste secretii parfumate sunt formate din combinatii de alcooli si aldehide nesaturate, acizi grasi, fenoli, esteri ai acizilor carbonici, uleiuri eterice si rasini.

Exista o stransa legatura intre culoarea petalelor si parfum. Astfel, petalele rosii si roz emana parfumul specific de trandafir, pe cand celelalte, albe si galbene, seamana cu cel de lamai, toporasi sau stanjenei; cele portocalii au parfum de fructe, trifoi sau creson.
Trandafirii cu petalele mai inchise au si un parfum mai puternic, comparativ cu cei care au petalele de culoi deschise. De asemenea, cei cu o "bogatie" de petale sunt mult mai parfumati decat cei cu petale mai putine.
Iata cateva exemple de parfumuri ce se afla in florile catorva soiuri:
parfum specific de trandafir: Kazanlik
trifoi: Crimson Glory, Chrysler Imperial
lamai: Simphonie
mere: New Dawn
fructe: Sutter's Gold
vin: Contesse Vandal
feriga si muschi: Queen Elisabeth etc.
Intensitatea parfumului este dictata si de conditiile de mediu.De exemplu, cand cerul este plin de nori si aerul mai rece, parfumul este mai slab, dar cand soarele straluceste intens, parfu- mul este mai puternic.O floare de trandafir de calitate se remarca in primul rand prin culoare si forma, abia dupa aceea fiind luata in considerare perceptia par- fumului, apoi rezistenta acesteia dupa desprinderea, prin taiere, de pe tulpina.

BUCURIA CULORILOR Gama culorilor este foarte generoasa la soiurile de roze.Exista patru culori de baza: roz, rosu, galben si alb.Amelioratorii de soiuri, de-a lungul a doua secole, au obtinut si alte culori, in urma unor procese de hibridare, selectie si ameliorare a trandafirilor.Paleta coloristica a combinatiilor realizate este inimaginabila, insa, pana in prezent, nu s-a putut obtine un albastru curat, negru sau verde, acestea reprezentand, in anii ce urmeaza, tinta specialistilor.Se poate spune ca exista un soi de trandafir verde, exemplificat prin Rosa chinensis varietatea , , Viridiflora", acestea fiind mai mult o , , monstruozitate" a naturii, decat o floare placuta ochiului.Culoarea petalelor este data de pigmenti ce se afla in celulele acestora.Cei mai importanti pigmenti sunt: cianina, care este cea mai comuna, peonina, pelargonina, care genereaza nuantele de rosu; antocianele, care determina variatele culori de roz, pana la violet;carotenoidele, care dau paleta galben-orange-teracot. Datorita imensitatii de tente coloristice ale petalelor, nu se poate face o delimitare per- fecta a florilor de trandafiri pe grupe de culori stricte, ci in grupe mai largi, care sa poata ermite identificarea mai usoara a soiurilor.
pagina realizata dupa un material trimis de Hedwig
TRANDAFIRII
Primele atestari ale prezentei trandafirilor apar in emisfera nordica, in legendele si miturile acestor tinuturi. Numele trandafirului esle legal si de personalitati precum Budhha, Mahomed, Nero, Cleopatra, Alexandru cel Mare, Afrodita etc.
Dupa aprecierile unor cercetatori, se presupune ca genul Rosa a aparut pe Pamant in urma cu 35 de milioane de ani, deci, din punct de vedere al evolutiei, este destul de tanar, dar totusi mult mai vechi decat istoria omenirii.
PUTEREA PARFUMULUI
La inceput, omul primitiv utiliza tufele dese si spinoase de trandafir salbatic (maces) pentru protectie, fructele pentru hrana si florile pentru decorarea locuintelor.
In decursul anilor, trandafirii primitivi aveau putine petale, in general de culoare roz. Acestia au evoluat gratie cultivatorilor pasionati, in exemplare de o biodiversitate incredibila, cu parfumuri si culori deo- sebite, ajungand la aproape 30.000 de soiuri.incet, dar sigur, trandaflrul (sau roza, cum i se mai spune) intra in competitie cu toate celelalte flori, castigandu-si fundamentul stiintific si, practic, locul numarul unu in lumea acestora, supranumit nu degeaba , , regele florilor".
Parfumul este o calitate reprezentativa pentru trandafir, dar nu toate soiurile exceleaza la acest capitol.El este o insumare a secretiilor volatile ale glandelor si celulelor glandulare.
Aceste secretii parfumate sunt formate din combinatii de alcooli si aldehide nesaturate, acizi grasi, fenoli, esteri ai acizilor carbonici, uleiuri eterice si rasini.
Exista o stransa legatura intre culoarea petalelor si parfum. Astfel, petalele rosii si roz emana parfumul specific de trandafir, pe cand celelalte, albe si galbene, seamana cu cel de lamai, toporasi sau stanjenei; cele portocalii au parfum de fructe, trifoi sau creson.
Trandafirii cu petalele mai inchise au si un parfum mai puternic, comparativ cu cei care au petalele de culoi deschise. De asemenea, cei cu o "bogatie" de petale sunt mult mai parfumati decat cei cu petale mai putine.
Iata cateva exemple de parfumuri ce se afla in florile catorva soiuri:
parfum specific de trandafir: Kazanlik
trifoi: Crimson Glory, Chrysler Imperial
lamai: Simphonie
mere: New Dawn
fructe: Sutter's Gold
vin: Contesse Vandal
feriga si muschi: Queen Elisabeth etc.
Intensitatea parfumului este dictata si de conditiile de mediu.De exemplu, cand cerul este plin de nori si aerul mai rece, parfumul este mai slab, dar cand soarele straluceste intens, parfu- mul este mai puternic.O floare de trandafir de calitate se remarca in primul rand prin culoare si forma, abia dupa aceea fiind luata in considerare perceptia par- fumului, apoi rezistenta acesteia dupa desprinderea, prin taiere, de pe tulpina.
BUCURIA CULORILOR Gama culorilor este foarte generoasa la soiurile de roze.Exista patru culori de baza: roz, rosu, galben si alb.Amelioratorii de soiuri, de-a lungul a doua secole, au obtinut si alte culori, in urma unor procese de hibridare, selectie si ameliorare a trandafirilor.Paleta coloristica a combinatiilor realizate este inimaginabila, insa, pana in prezent, nu s-a putut obtine un albastru curat, negru sau verde, acestea reprezentand, in anii ce urmeaza, tinta specialistilor.Se poate spune ca exista un soi de trandafir verde, exemplificat prin Rosa chinensis varietatea , , Viridiflora", acestea fiind mai mult o , , monstruozitate" a naturii, decat o floare placuta ochiului.Culoarea petalelor este data de pigmenti ce se afla in celulele acestora.Cei mai importanti pigmenti sunt: cianina, care este cea mai comuna, peonina, pelargonina, care genereaza nuantele de rosu; antocianele, care determina variatele culori de roz, pana la violet;carotenoidele, care dau paleta galben-orange-teracot. Datorita imensitatii de tente coloristice ale petalelor, nu se poate face o delimitare per- fecta a florilor de trandafiri pe grupe de culori stricte, ci in grupe mai largi, care sa poata ermite identificarea mai usoara a soiurilor.
O poveste parfumată cu flori de câmp
Sub tălpile noastre goale, se lăsau strivite, fără suspine, firele de mătase verde, lăsându-și seva de viață dătătoare…
-A ce miroase iarba?
-A verde, a câmp, i-am răspuns micuței mele, care la cinci ani deja începea să simtă, ca și mine, miresmele cele mai subtile. Simț pe care și-l dezvoltă pe zi ce trece, ca văzul, auzul sau tactilul.
- A…verde? Așa cum oranjul miroase a portocale și roșul a bujori? Ba nu, a cireșe…Și cum rozul miroase tot a bujori…A ce miroase rozul? Figura ei frumoasă, și seriosă când pune întrebări, s-a încruntat ușor, încercând să rezolve dilema rozului.
-A trandafiri de dulceață, oare…
- A bujori roz și a trandafiri Gloria Day, din cei care înfloresc de ziua mea! s-a bucurat minunea mea cu toată ființa ei, luând-o la fugă printre margarete, flori de cicoare,
scânteioare și trifoi, odată enigma elucidată.
Soarele începea să înțepe aspru câmpul smălțuit, iuțind zborul albinelor. Ne-am încălțat și-am pornit-o către lan. Macii erau mai roșii decât acel roșu ancestral, originar, care cred eu că stă la baza a tot ce e roșu în natură.
-Macii de ce n-au miros?
-Au o culoare atât de puternică și frumoasă, încât nu le mai trebuie și miros, am încercat eu o explicație, mai mult pentru mine.
-Bunica are o sticluță ”îndoită”, plină cu parfum în care cineva a pus un mac, mi-a răspuns Enya triumfătoare. Deci, au miros! s-a bucurat ea.
Mereu m-am întrebat de ce un parfum atât de tare ca Flower de Kenzo are un mac drept simbol, un mac introdus în sicla aplecată ca bătută de vântul câmpurilor, dar n-am reușit să dau un răspuns și poate nici nu trebuie. Parfumul e destul de reușit și face parte din categoria celor care care își păstrează aerul câmpenesc, în ciuda faptului că e destinat mai ales doamnelor de la oraș care au nostalgia unei plimbări sau vacanțe la țară.
- Da, ai dreptate, dar macii tot n-au miros, sunt simboluri ale florilor care cresc pe câmp, așa că a fost folosit de creatorul parfumului pentru a te trimite cu gândul ca câmpiile verii…
-La câmpiile verii…Mie mi-au plăcut câmpiile primăverii, căci mi-ai făcut lănțișor din păpădii! Și câmpul acela în pantă, unde cresc frăguțe, mi-a plăcut!
-Acela era un deal!
-Tot una-i, strigă Enya, fugind către păduricea răcoroasă, prin iarba din care mii de flori răspândeau un nedefinit parfum simplu, dar plăcut, alături de un iz de mentă, salvie, sunătoare, alte buruieni de leac și polen, gata să fie cules de harnicele bâzâitoare.
O tufă înflorită de măceș străjuia o porțiune cu iarbă mătăsoasă, fără flori. Arbustul arăta ca o zână de o rară frumusețe, plin de flori roz, cu un parfum fragil, dar zeiesc.
-Hai la umbră! mi-am tras eu odorul, îmbrățișat și pupat, odată ajunse pe iarbă. Bea un pic de apă rece!
-Apa are miros?
-Tu ce spui?
-Ca macii! Are miros doar dacă te gândești că e simbolul setei!
-Hahaha! așa că are miros de….
-De lucru important! îmi răspunse ea, bând cu sete din sticla albăstruie.
-Și păducelul are miros de ceai bun, am adăugat eu, amintindu-mi de fructele sale mici, păsătoase și mai roșii ca măceșele, imediat ce l-am zărit în spatele tufei de maceș.
-De ceai…mda, poate. Eu zic că de iarbă! râse zglobiu scumpa mea și o luă din nou la fugă.
Am alergat amândouă către căsuța veche de la marginea unui drum parcă scos dintr-un cufăr cu amintiri, unde eram așteptate cu o ușoară îngrijorare și cu multe chestii de mâncat…Dar noi eram acum în posesia miracolelor cu aromă divină, tânjind mai degrabă la un prânz cu nectar și ambrozie.
Câmpul rămase undeva în urmă, departe. Pe lîngă pădure răsunau voci sonore și se răspândeau mirosuri cam afumate, care acopereau orice altă mireasmă de ”inutil” parfum…Dar nările ne erau pline de bucuria unei
zile de vară, în care câmpul pictat de o măiastră mână anonimă și talentată, cu flori modeste dar rafinat colorate, cu parfum de fân proaspăt , trandafiri sălbatici și ierburi însorite, a scris o pagină rotundă și plină ca luna care stătea să răsară pentru a ne ocroti somnul încă tânăr. Dimineață vom inspira parfumul câmpului plin de rouă, ne-am mai
spus și am adormit adânc, calm, sănătos.
Nu știu dacă vreo floare de câmp are întradevăr un parfum categoric și ușor recognoscibil, (culturile de lavandă și levănțica sălbatică nu intră în categorie), dar știu sigur că ziua noastră pe câmpul cu flori și arbuști înfloriți avea mireasmă de fericire simplă, caldă, ușoară ca o boare de curățenie spirituală și de iubire fără margini. Mireasma unei zile în care am zburdat împreună pe un câmp smălțuit cu florile verii, fără să ne întrebăm cât e ceasul sau când plecăm acasă. Așa miroase, uneori, fericirea.
Să vedem ce minuni au realizat artiștii parfumieri, inspirându-se din florile câmpiilor.
Burberry reușește să exprime în Weekend For Woman și Weekend For Men un stil distins, specific liniei Burberry, care a avut ca inspirație o excursie prin câmpiile englezești, îmbelșugate și verzi. Parfumul e o oază de relaxare, descătușarea de formalități, libertate și o stare de bine care evocă ideea unei evadări, împărtășirea clipelor de fericire. Are o aromă florală proaspătă dar luxuriantă, de ciclamă, zambile, trandafir sălbatic, iris, lemn de cedru și mosc. E ca o plimbare vara devreme, în natură, pe lângă un câmp…în weekend! 
Lulu Guinness este un parfum fermecător, șic, retro, simplu, feminin, elegant și fără vârstă. Cu alte cuvinte, frumos.Parfumul doamnei Lulu Guinness, care ne-a fascinat cu cochetele ei poșete retro și continuă s-o facă, cu mult farmec feminin, este o mare de clopoței mov albăstrui, englezești, din aceia care au un miros destul de puternic și răzbat, alături de indrușaimul roz, cu forță și farmec, iar apoi câteva lăcrămioare și crini albi, alături multe clementine de câmp, flori de măr, flori de mazăre roz, trandafir sălbatic de măceș și un strop de yasmin egiptean, dau acestui parfum, destul de scump la verdere, o mireasmă care nu spune decât : am sosit, acum poți să fii fericită! Vă spun că așa este! Esențialul este să-l găsiți. E o raritate.
http://mirelapete.dexign.ro/
autoplay=1&loop=1%20
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu